In ultimul timp atat presa de specialitate cat si mass – media a dus o sustinuta campanie de informare a populatiei legat de riscurile si gravitatea bolii Lyme – boala provenita de la muscatura de capusa.

Ce trebuie stiut?

Capusele traiesc in zonele umede cu iarba si tufe si in perioada calduroasa devin foarte active, atasandu-se cu usurinta de animalele de companie precum cainii, pisicile si de animalele salbatice ( caprioare, soareci ).
Unele capuse pot fi purtatoare a unei bacterii ” Borrelia burgdorferi ” , bacterie ce se poate transmite la om daca acesta a fost muscat de o capuse infectata.
Infectia cauzata de aceasta bacterie se mai numeste si boala Lyme sau boala cu o mie de fete.
Manifestarile clinice de boala sunt polimorfe , evolutia bolii fiind caracterizata de prezenta unor perioade de exacerbari, alternand cu perioade de remisie clinica.
Primul stadiu de boala survine precoce, are o durata de 3-21 zile de la producerea muscaturii de capusa si este caracterizat de prezenta eritemului migrator cronic localizat asociat uneori cu tabloul sugestiv pentru o infectie virala.
In stadiul 2 de boala infectia se generalizeaza si apar manifestari clinice cardiace ( tulburari de ritm ), neurologice ( meningoencefalita acuta, neuropatia periferica ) si musculoscheletice de tip artrita.
Stadiul 3 apare tardiv dupa o perioada de luni sau ani de la debutul infectiei acute si implica o evolutie cronica persistenta a infectiei. Manifestarile clinice se exteriorizeaza prin prezenta unei suferinte multiorganice : aparitia si agravarea artritelor, agravarea afectarii neurologice sau cardiace .
In cursul a diferite stadii a bolii Lyme pot surveni frecvent afectari oculare, afectari hepatice, dureri si inflamatii la nivel muscular sau infectii la nivelul oaselor ( osteomielita ) in stadii tardive.
Boala Lyme poate sa apara la orice varsta, depinde de expunerea fiecarei persoane la capuse, dar un risc mare au persoanele care traiesc si lucreaza in mediul rural si pescarii amatori.

Cum se stabileste diagnosticul bolii Lyme?

Pentru diagnosticarea acestei boli, este necesara recunoasterea tabloului clinic caracteristic, precum si obtinerea unor rezultate serologice pozitive; rezultatele serologice sunt cel mai adesea negative, daca se testeaza in primele saptamani de evolutie a infectiei; ulterior, testele serologice se pozitiveaza datorita aparitiei in circulatie a anticorpilor specifici indreptati impotriva patogenilor care determina boala Lyme.
Pentru diagnosticarea serologica a bolii Lyme sunt utilizate urmatoarele tehnici de laborator: tehnica Elisa si tehnica Western Blotting.
Analiza de sange DarkField este o metoda mai putin cunoscuta in Romania, dar care evidentiaza prezenta bacteriei in organism. Mai mult de atat, dupa dupa forma si dimensiunea spirochetelor se poate vedea daca este vorba de Borrelia Burgdorferi,Borrelia Garinii sau Borrelia Afzelii
Tratamentul bolii Lyme – se face sub stricta supraveghere a medicului infectionist si este un tratament cu antibiotice combinate, care se face pe perioade mari de timp in cure de 4-8 saptamani pe cura.
Pe langa antibioticele administrate (care distrug bacteriile), este necesar si un tratament complementar cu probiotice (pentru refacerea florei intestinale), hepatoprotectoare, vitamine si minerale.
De accea este recomandat tuturor persoanelor care au fost muscate de capuse, sa nu astepte semnele clinice ale bolii, pentru ca de obicei acestea apar in stadiul 2 sau 3, stadii in care recuperarea este foarte greoaie, costisitoare si cu rezultate partiale.

IMPORTANT! Boala Lyme este o boala deosebit de grava, poate avea in timp consecinte devastatoare pentru pacient si de aceea trebuie tratata cu multa seriozitate si responsabilitate.

Dr. Enache Delia
Centrul Medical Sanatatea